Nu-l fumezi. Nu-l înghiți. Tot ceea ce faci este să mesteci și să scuipi lichidul maro la fiecare secundă. Deci, tutunul de mestecat ar trebui să fie mai bun decât fumatul, nu-i așa?
Din păcate, nu este așa. Fără fum, nu înseamnă inofensiv. Tutunul de mestecat poate cauza cancer și alte probleme, la fel ca țigările normale. Nu există niciun fel de produse din tutun „sigure”.
Ce este tutunul fără fum?
Tutunul fără fum este, de asemenea, numit tutun pe care îl scuipi, tutun de mestecat, de rumegat, de imersare și probabil mai există și alte tipuri. Există două variante: tutun de prizat și de mestecat. Tutunul de prizat este un tutun fin, care se găsește adesea în plicuri de ceai; utilizatorii îl „ciupesc” sau îl „scufundă” între buza inferioară și gingie. Tutunul de mestecat se găsește sub formă de tutun mărunțit, răsucit sau cubulețe din frunze de tutun; utilizatorii îl pun în gură între obraz și gingie.
Indiferent dacă este vorba despre tutun de prizat sau de mestecat, trebuie să-l lași în gură și să tragi tot lichidul din tutun, scuipând adesea pentru a scăpa de saliva care se formează. Această mestecare permite nicotinei să fie absorbită în fluxul sangvin prin țesuturile din cavitatea bucală. Nu este necesar deloc să înghiți.
De ce oamenii o fac?
Tutunul fără fum există de o lungă perioadă de timp. Oamenii nativi din nordul și sudul Americii mestecau tutun. Prizatul și mestecatul era popular în Europa și Scandinavia (cuvântul „prizat” provine de la cuvântul scandinav „snus”)
În Statele Unite, tutunul de mestecat a fost o lungă perioadă de timp asociat cu baseball-ul. Jucătorii mestecau pentru a-și păstra gura umedă, scuipau saliva în mănușile lor pentru a le înmuia și pentru a face un „spitball”, o aruncare specială care implică tamponarea mingii cu salivă pentru a se desprinde de degetele aruncătorului cu ușurință, provocând mingea să se desprindă brusc. (Spitballs au fost interzise în lumea sportului din anul 1920.)
Începând cu anul 1950, tutunul de mestecat a scăzut în mare parte din topul preferințelor americanilor și nu prea mulți jucători de baseball mai scuipau flegme mari, maro pe teren. În loc să mestece tutunul, majoritatea oamenilor îl fumau.
În anii ’70, oamenii au devenit mai conștienți de pericolele fumatului. Gândindu-se că era o alternativă sigură față de țigări, jucătorii de baseball au început din nou să mestece tutun. Unii jucători chiar au dezvoltat obiceiul de a mixa tutunul de mestecat cu gumele de mestecat.
În prezent, nu vezi mulți jucători profesioniști cu o mulțime de tutun de mestecat în obraji. Dar, o mulțime de oameni, atleți sau nu, continuă să mestece și să scuipe.
Cine mestecă?
Unul din cinci adolescenți și un număr mic de adolescente folosesc tutun fără fum.
Influența unui grup este unul din motivele pentru a începe acest obicei. După ce începi, dependența pe care o dă nicotina te lovește: cu fiecare utilizare, ai nevoie de puțin mai mult din acest drog pentru a avea același sentiment. Fumătorii înrăiți, adesea trec la produse mai puternice.
Care este pericolul?
La fel ca țigările normale, tutunul de mestecat poate, până la urmă, să cauzeze moartea – dar nu înainte de a produce câteva schimbări neplăcute ale corpului.
Luați ca exemplu pe outfielder-ul Bill Tuttle. O mulțime de cărți de baseball ale lui Tuttle îl arată pe acesta cu un obraz bombat de la tutunul de mestecat. Treizeci și opt de ani după terminarea carierei în baseball, Tuttle avea o umflătură mai amenințătoare în obraz – o tumoare atât de mare care a pătruns prin obraz și s-a extins asupra pielii. Doctorii au înlăturat tumoarea, odată cu o mare parte din fața lui Tuttle. Mestecând tutun de tânăr l-a costat osul maxilar, maxilarul drept, o mare parte din dantură și gingii și papilele gustative. Cancerul l-a răpus într-un final pe Tuttle în anul 1998. Și-a petrecut ultimii ani încercând să îndrume oamenii să stea departe de tutunul fără fum.
Alți jucători de baseball au avut aceeași soartă. Chiar și Babe Ruth a fost pasionat de mestecarea tutunului. A murit la vârsta de 52 de ani de o tumoare orofaringiană, care este o tumoare canceroasă în partea din spate a gâtului. În 2014, Hall of Famer Tony Gwynn, un utilizator al tutunului fără fum de o lungă perioadă de timp, a murit din cauza cancerului la cavitatea bucală și la glanda salivară.
Nu doar jucătorii de baseball regretă mestecarea de tutun. În fiecare an, în jur de 30.000 de americani află că au cancer în cavitatea bucală și gât. Aproximativ 8.000 de persoane, mor din cauza acestor boli. Din păcate, doar aproximativ o jumătate din oamenii diagnosticați cu cancer în cavitatea bucală sau gât trăiesc mai mult de 5 ani.
Ce poate să-mi facă tutunul de mestecat?
Mestecatul poate cauza respirație urât mirositoare și pete galben-maronii pe dinți. De asemenea, vor apărea inflamații la gură – aproximativ 3 sferturi din mestecătorii de tutun le au.
Totuși problema poate deveni mult mai gravă. Mestecatul și scuipatul tutunului poate cauza:
- crăpături și sângerări ale buzelor și gingiilor
- retractarea gingiilor, care pot duce la căderea dinților
- creșterea ritmului cardiac, presiunea sângelui ridicată și bătăi neregulate ale inimii, toate acestea ducând la un risc foarte mare de a face infarct miocardic și leziuni ale creierului (de la un accident vascular cerebral)
- cancer
Cancerul cavității bucale (cancerul oral) poate apărea la buze, limbă, baza gurii, cerul gurii, obraji sau gingii.
Cancerul produs de mestecatul tutunului nu apare doar la nivelul cavității bucale. Câteva tipuri de cancer – produse de agenții din tutun, pot ajunge în mucoasa stomacului, în esofag și vezica urinară.
Renunțarea la imersiune
Dacă folosiți tutunul de mestecat, gândiți-vă să renunțați. Când decideți să vă lăsați, spuneți-le prietenilor sau familiei, în acest fel, veți avea sprijinul oamenilor din jurul dumneavoastră.
Încercați aceste sfaturi pentru a renunța la acest obicei:
- Folosiți gumă cu nicotină sau un plasture (prima oară întrebați doctorul despre aceste opțiuni)
- Folosiți înlocuitori cum ar fi frunzele de mentă de prizat fără tutun, gumă fără zahăr, bomboane tari, pastramă de vită, semințe de floarea-soarelui, fulgi de cocos, stafide sau fructe uscate.
- Distrageți-vă atenția cu activități sănătoase: ridicare de greutăți, aruncarea la coș, înotul, etc.
Este greu să renunțați. Tentația este mare, așa că, nu renunțați să încercați. Șansele de succes vor crește cu fiecare încercare.
