Leziunile genunchilor și tratamentul acestora

0
1996

Dacă ați stat vreodată pe margine din cauza unei accidentări la genunchi, probabil acum apreciați modul în care genunchii vă oferă putere în variate sporturi și activități: lovituri cu piciorul, sărituri, alergat și pivotat. Pentru a evita leziunile genunchilor, este bine să știi cum funcționează aceștia și cum îi poți proteja.

Ce este genunchiul?

Genunchiul este o articulație, de fapt, cea mai mare articulație din corp. Genunchii asigură stabilitate și permit picioarelor să se îndoaie, să se rotească și să stea drepte.

Genunchiul este compus din oase, cartilagii, mușchi, ligamente și tendoane, toate lucrând ca un întreg. Ceea ce face ca leziunile genunchilor să fie complicate este faptul că acestea pot fi cauzate de stres sau de deteriorarea oricăreia dintre aceste părți.

Oase și Cartilagii

Genunchiul este situat în mijlocul a trei oase: tibia (fluierul piciorului), femurul (osul coapsei) și patela (rotula). Patela este un os umflat, rotund care protejează accidentările genunchilor.

Sfârșitul femurului și a patelei este acoperit de cartilagii articulare (îl poți compara cu partea albă de la sfârșitul osului de pui). Cartilagiile articulare acționează ca o pernă și împiedică femurul, patela și tibia de a se măcina una pe cealaltă. Pe partea de sus a tibiei, tampoane suplimentare de cartilaj numite meniscuri ajută la absorbirea greutății corporale. Fiecare genunchi are două meniscuri – meniscul interior (medial) și meniscul exterior (lateral).

Mușchii

Mușchii care înconjoară genunchii includ cvadriceps, un grup de patru mușchi în fața coapsei și mușchiul gastrocnemian, care se găsește în spatele coapsei. Cvadricepsul ajută piciorul să stea drept sau să se îndoaie, iar mușchiul gastrocnemian ajută la îngenunchiere.

Tendoane și Ligamente

Tendoanele sunt ca niște cabluri alcătuite dintr-un țesut puternic care conectează mușchii de oase. Tendoanele din genunchi sunt cvadriceps, patela și gastrocnemieni. Toate lucrează împreună pentru a ajuta piciorul să se extindă.

Ligamentele sunt precum niște corzi, care leagă oasele de oase sau cartilagiile de oase. Există ligamente în genunchi care ajută la conectarea femurului de tibie și mențin stabilitatea piciorului:

  • Ligamentul colateral medial (LCM): LCM-ul leagă femurul de tibie de-a lungul interiorului genunchiului. Păstrează stabilitatea părții interioare a genunchiului și ajută la mișcarea laterală a genunchiului, dar îl și împiedică din a se înconvoia spre interior.
  • Ligamentul colateral lateral (LCL): LCL-ul leagă femurul de tibie, în afara genunchiului. Păstrează partea exterioară a genunchiului stabilă și ajută la controlul mișcării laterale a genunchiului, dar îl și împiedică din a se înconvoia spre interior.
  • Ligamentul cruciat anterior (LCA): LCA-ul leagă femurul de tibie, în centrul genunchiului. Ajută la rotația genunchiului.
  • Ligamentul cruciat posterior (LCP): LCP-ul leagă femurul de tibie, în spatele genunchiului. Ajută la controlul mișcării înapoi a genunchiului, dar și la împiedicarea fluierului piciorului de a aluneca sub osul coapsei.

 

Tipuri de leziuni ale genunchilor

Toate aceste componente ale genunchilor pot fi accidentate. Cauzele comune pentru leziunile genunchilor sunt suprasolicitarea (din mișcări repetitive, precum în multe sporturi), opriri bruște sau răsuciri sau lovituri directe ale genunchilor.

Moduri comune de accidentare a genunchilor:

Entorse

Entorsele se produc atunci când un ligament se întinde sau se rupe. Entorsele comune, de obicei, implică deteriorarea LCA-ului și/sau a LCM-ului. Cele mai multe entorse implică dureri provocate de unul sau mai multe ligamente ale genunchilor. Simptomele entorselor includ:

  • un sunet în momentul producerii acestora
  • durere care pare să provină din genunchi, mai ales în momentul mișcării
  • neputința de a pune greutate pe acel picior
  • umflături
  • fluid în spatele rotulei
  • libertate sau instabilitate a genunchilor
Citeste  Despre kickboxing

Încordări ale genunchilor

Încordarea înseamnă ruperea totală sau parțială a unui mușchi sau a unui tendon. În cazul încordărilor genunchilor, există posibilitatea să ai aceleași simptome precum în cel al entorselor și se pot auzi zgomote în zona rănită.

Tendonită

Tendonita apare atunci când un tendon este iritat sau imflamat. Este deseori, cauzată de suprasolicitare. O persoană care are tendonită, poate avea dureri sau disconfort atunci când merge sau când își îndoaie genunchii sau atunci când ridică picioarele.

Fisură a meniscului

Deteriorarea meniscului este comună în accidentările sportive, mai ales în sporturi în care se schimbă brusc viteza sau mișcările laterale. Accidentările meniscului vin odată cu entorse severe, mai ales cele care implică LCA-ul. Accidentările meniscului pot cauza sensibilitate, etanșeitate și umflături în partea frontală a genunchiului. Uneori, se adună fluide în jurul genunchiului (acest proces purtând numele de efuziune).

Fracturi și dislocări

Fractura se produce atunci când un os este spart, rupt sau sfărâmat și este, de cele mai multe ori, diagnosticată printr-o radiografie. Există posibilitatea de a avea probleme în mișcarea acelui os și de a avea dureri foarte mari.

Disclocarea patellei apare atunci când aceasta iese în afara articulației genunchiului, prin răsuciri sau printr-un impact puternic. Uneori, revine la locul ei singură, dar, de obicei, este nevoie să fie pusă înapoi de un medic. Simptomele includ umflături și dureri mari în partea frontală a genunchiului. Va fi o umflătură anormală pe partea laterală a genunchiului și este posibil să nu poți merge.

Accidentări ale cartilagiilor

Uneori o bucată mică dintr-un os sau cartilagiu se rupe de capătul unui os, cauzând durere a genunchiului pe timp îndelungat. Aceasta se numește osteocondrită disecantă (TOC).  Simptomele includ dureri, umflături, incapacitatea de a întinde piciorul, rigiditate sau senzații de plesnire atunci când genunchiul este mișcat. Tratamentele pot include odihna genunchiului, purtarea unei feșe câteva luni și, uneori, operații.

Condromalacia rotuliană se petrece atunci când cartilagiul se înmoaie din cauza unei accidentări, slăbiciune muculară sau suprasolicitare, iar patela și osul coapsei se pot freca. Acest lucru cauzează durere, mai ales când o persoană urcă scările. Tratamentele pot include operații.

Bursită

O bursă este ca un sac plin cu fluide deasupra unui os, care împiedică frecarea. Dacă o bursă a genunchiului se irită și se umflă din cauza suprasolicitării sau a frecării constante, se ajunge la o condiție numită bursită. Simptomele acesteia includ căldură în genunchi, sensibilitatea acestuia, umflături și dureri în partea frontală a genunchiului.

Boala Osgood-Schlatter

Această boală este o tulburare dureroasă cauzată de stres repetitiv în partea din față a sfârșitului tibiei, unde tendonul patelar se leagă de os. Se produce, cel mai frecvent, la atleții tineri, care au între 10 și 13 ani. Simptomele includ o umflătură sub articulația genunchiului, care doare la atingere și la practicarea diferitelor activități. Durerea trece, dacă genunchiul se odihnește.

Citeste  Oare trebuie să mă îngraș?

Ce fac medicii?

Un medic poate face diferite lucruri pentru a-și da seama dacă cineva are leziuni la genunchi. Tratamentul pentru leziunile genunchilor depinde de tipul leziunii.

Dacă ți-ai accidentat genunchiul, medicul va pune întrebări pentru a afla simptomele, inclusiv ce activități ai, ce sporturi practici. Medicul va dori să știe și despre alte condiții medicale care au dus la durerea genunchiului.

Medicul va examina diferite părți ale genunchiului, va verifica oasele, ligamentele și tendoanele, pentru a vedea semne ale accidentării. Probabil va îndoi, răsuci și întoarce genunchiul, pentru a căuta semne ale unei articulații instabile. Există posibilitatea ca medicul să te pună să mergi, să te apleci sau să te ghemuiești, pentru a putea observa mai bine genunchiul.

Uneori medicii vor vrea să facă o radiografie pentru a avea o imagine mai bună asupra oaselor genunchiului. Acest lucru poate oferi medicului o imagine tridimensională mai bună a oaselor, ligamentelor sau cartilagiilor.

Pentru răni provocate de leziuni, entorse și suprasolicitări, odihna genunchiului poate fi primul tratament pe care medicii îl recomandă. Adu-ți aminte de OGCE:

  • Odihnă
  • Gheață
  • Comprese
  • Elevație

OGCE se referă la faptul că ar trebui să îți odihnești genunchiul cât de mult posibil, să folosești pachete de gheață pentru câteva zile, pentru a reduce umflătura, să folosești bandaje și să îți pui piciorul pe o pernă sau pe alte obiecte moi. Pentru inflamații și dureri, medicul ți-ar putea recomanda medicamente antiinflamatoare precum ibuprofenul.

Alte tratamente pentru accidentările genunchilor pot implica folosirea unui dispozitiv de imobilizare (precum o bretea sau un manșon înfășurat în jurul piciorului pentru a evita mișcarea acestuia) sau purtarea unei feșe pentru câteva săptămâni. Există posibilitatea de a avea nevoie de cârje o perioadă de timp.

În cazul accidentărilor multiple la nivelul genunchilor, medicul ți-ar putea recomanda să mergi la un ortoped – un medic pregătit special să aibă grijă de oase și bolile articulațiilor, de asemenea numit ortopedist. Medicii ortopezi au grijă de multe leziuni ale genunchilor, în special de cele care implică sporturi și diferite tipuri de accidente.

Artroscopie

Dacă este necesar, medicul ortoped va face o artroscopie, un fel de operație cu ajutorul căreia se poate uita direct înăuntrul articulației genunchiului.

În timpul artroscopiei, medicul ortoped va face prima dată o mică deschidere în genunchi și va introduce un artroscop, un fel de tubuleț, în articulație. Artroscopul conține o cameră luminată la sfârșitul acestuia și este conectat la un monitor pe care chirurgul se uită în timp ce mișcă artroscopul pentru a descoperi problema exactă a genunchiului. De cele mai multe ori, medicul poate rezolva problema în timpul procedurii, de exemplu, să repare un ligament LCA rupt.

Când este folosit pentru a trata fracturi de ligamente sau menisculi și alte tipuri de leziuni grave, artroscopia scade durerea de după operație și timpul de recuperare.

Un ortopedist poate face operații deschise pe genunchi, care îi permit să vadă rana, în mod direct, fără ajutorul unui monitor.

Citeste  Trebuie să mă îngraș?

Terapia fizică

Depinzând de tipul accidentării pe care o ai, medicul ți-ar putea recomanda terapie și reabilitare fizică. Lucrând cu un fizioterapeut, va trebui să faci exerciții specifice menite să îți ajute articulația să își revină, pentru a preveni rigiditatea sau cicatrizarea genunchiului. Va trebui să faci exerciții regulate pentru a întinde și întări mușchii care înconjoară genunchiul. Terapia fizică este folosită, de obicei, ca metodă de recuperare după operație.

Posibil vei fi nerăbdător să ți se vindece genunchiul pentru a te întoarce la viața normală. Dar încercarea de a grăbi recuperarea după un accident sau după o operație poate fi un risc pentru viitoarele accidentări și poate mări procesul de vindecare. Ia instrucțiunile medicului sau ale fizioterapeutului în serios și nu îți pune viața în pericol, întorcându-te la activitățile tale normale înainte de a primi undă verde de la un profesionist în sănătate.

Prevenirea rănilor genunchiului

Prevenirea rănilor genunchiului, reduce durerea și este mai puțin iritantă decât operația. Dacă practici vreun sport, întotdeauna să porți echipament protectiv în timpul practicării sau al competițiilor. Genunchierele și tibierele (precum căștile și alte instrumente de protecție) te vor ajuta să te protejezi de eventualele accidentări. Va trebui să fii sigur că porți pantofii adecvați, care sunt într-o condiție bună și potriviți pentru sportul pe care îl practici.

Atunci când vine vorba de antrenamente, întotdeauna să faci încălzirea și răcirea, și adu-ți aminte să lucrezi după programul de antrenament. Creșterea bruscă a intensității sau a duratei antrenamentelor tale pot provoca suprasolicitări. Încearcă ridicarea de greutăți pentru a-ți întări mușchii și stretching-ul, Pliates și yoga pentru a-ți îmbunătăți flexibilitatea, deoarece mușchii flexibili și puternici ajută la susținerea și protejarea articulațiilor.

Dacă practici un singur sport, încearcă să stai în formă și să te antrenezi tot anul – chiar dacă la o intensitate mai mică decât în timpul competițiilor – pentru a-ți menține coordonarea și echilibrul. În acest fel, vor exista șanse mai mici de a te accidenta în timpul competițiilor.

Pentru copiii și adolescenții în creștere, dezechilibrele flexibilității musculare și a puterii mușchilor pot duce la răni și inflamații din cauza suprasolicitării. Întinderea regulată poate ajuta. După ce o rană sau o operație s-a vindecat, este important să continui un program de întindere și condiționare, pentru a preveni o altă leziune.

Modul în care te miști, te poate ajuta să previi rănirea genunchilor. Dacă sportul pe care îl practici implică mult sărit, fii sigur că îndoi genunchii atunci când aterizezi, pentru a nu pune presiune pe LCA. Trebuie să sari lateral sau să pivotezi în sportul pe care îl practici? Folosește articulațiile pentru a te apleca și a îndoi genunchii, reducând șansele de leziuni la nivelul ligamentelor.

Dacă observi orice semn de leziune a genunchilor sau durere în zona lor, spune-i antrenorului, părinților sau medicului. Limitează-ți acțiunile până când te poți trata sau până la aflarea unui diagnostic. Dacă ai grijă de leziuni la timpul potrivit, poți scăpa de multă durere și iritație.

 

 

 

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here